Zilele trecute, ma plimbam incet, incet in zona Cotroceni (veneam dinspre Parcul Eroilor). M-am oprit in fata Universitatii de Medicina si Farmacie “ Carol Davilla” si brusc, am realizat ca nu intrasem niciodata in aceasta institutie. Curioasa din fire, am pasit inauntru : o cladire imensa, construita in stil vechi, holuri in care domnea linistea si putini studenti pe paliere. Mi-au atras atentia zidurile reci pe care erau lipite la fiecare colt afise cu un mesaj de genul „ Fumatul se pedepseste…”. Am intrat apoi in biblioteca facultatii si am fost surprinsa…destul de multi studenti cercetau de zor cartile groase cu teorii despre anatomia omului. Hmmm…asadar – ma gandeam eu – ei vor fi urmatorii chirurgi sau medici de familie in mainile carora noi vom fi nevoiti sa ne lasam sanatatea si viata.
Oare chiar au vocatie, oare sunt deja sau vor fi, in viitorul apropiat, suficient de responsabili sa isi asume rolul de salvatori? Ma intreb asta deseori, caci ma ingrozesc toate cazurile de malpraxis din Romania. Da…”ingrozesc” este un cuvant dur, dar realist. Indiferent daca au fost mediatizate sau nu, judecate in instanta sau dimpotriva, musamalizate, neglijentele din sistemul medical fac tot mai multe victime in randul pacientilor. Adevarul este ca la acest capitol mai avem multe de invatat. Ultima dovada este cazul unui nou-nascut din Galati, care a fost externat de la Spitalul „Sf. Andrei”, desi copilul avea o fractura la femur. Medicii din Galati le-au spus parintilor ca bebelusul are piciorul umflat doar din cauza unei reactii alergice la un vaccin care se face tuturor nou-nascutilor din maternitate.
Copilul a fost adus dupa o saptamana la spitalul Grigore Alexandrescu din Bucuresti, unde, dupa radiografie, medicii au dat un diagnostic clar : fractura la femur. Parintii bebelusului sunt acum indignati si nu inteleg de ce doctorii din Galati nu au fost capabili sa constate acelasi lucru inainte de a semna externarea. Acest caz vine la scurt timp dupa ce la Spitalul Judetean din Slatina un om a murit dupa ce a fost plimbat de la o sectie la alta. Medicii nu i-au acordat primul ajutor si ca urmare barbatul a murit de infarct miocardic. Astfel de cazuri sunt din ce in ce mai frecvente. Surpinzatoare este nepasarea medicilor care trateaza superficial, chiar inuman suferintele pacientilor si care se acuza intre ei, in loc sa-si asume responsabilitatea.
Cazul „Slatina” este in continuare anchetat, iar sanctiunile nu vor inceta sa apara. Este ingrijorator ca incep sa se iveasca tot mai multe astfel de situatii in sistemul medical. Ma bantuie gandul ca as putea ajunge in spitalele romanesti pe mana unor oameni neglijenti si nepasatori. Sper doar ca nu voi fi nevoita prea des sa apelez la serviciile publice medicale. Si aici e vorba de foarte multi cetateni cu reale probleme de sanatate. Desi cuvantul „uman” si-a pierdut de mult intelesul in acest domeniu, trebuie sa recunosc : am cunoscut si medici devotati, responsabili, care nu au nicio pretentie financiara – asa cum bine stim ca se obisnuieste – , care trateaza boli foarte grave, malformatii genetice.
Acestia pot spune cu mandrie ca au terminat studii la Medicina si ca profeseaza meseria supranumita „salvator de vieti”. Pentru cei cativa medici care au mai ramas pasionati de meseria lor merita sa nu imi pierd complet increderea in sistemul medical din Romania. Ca sa inchei, data viitoare cand voi intra in cladirea facultatii voi incerca sa intru in vorba cu cativa studenti mai comunicativi – Ce parere au ei despre ce se intampla la ora actuala in spitale? De ce au ales meseria de medic? Cum ar trata un om bolnav? …iata cateva dintre intrebarile mele …E interesant – zic eu – sa afli cum gandeste un medic in devenire.
