Cu toate că fostul primar general al capitalei, Adrian Videanu, părea hotărât să ducă la bun sfârşit proiectul cu Podul Basarab, se pare că domnia lui s-a împotmolit pe drum, nereuşind să facă nimic în acest sens.
Mai ciudat este faptul că se pare că există tot mai multe voci împotriva construirii acestui pasaj, de până în 2 km, însă nimeni nu se gândeşte că sunt în lume poduri de peste 12 km şi se plănuieşte construirea unuia, de peste 80 de km, care să facă legătură directă între Asia şi America de Nord. Dar nouă ne este imposibil să construim 2 afurisiţi de kilometri în 3 ani, când alţii fac 15 în 10 ani.
Dorinţa nespusă de a avea un astfel de pasaj în Bucureşti se datorează aglomeraţiei, din ce în ce mai sufocantă, care afectează de ceva timp străzile capitalei. Acest proiect ar ajuta mult la descongestionarea traficului şi nu numai. Şoferii care circulă prin oraş ar putea economisi benzină, respectiv motorină, prin simplul fapt că n-ar mai sta la coadă la semafoare cu zecile de minute. Apoi, dacă privim mai departe, faptul că nu s-ar mai staţiona la stopuri ar reduce emiterea de nocse de la autovehicule şi, deci, acestea ar polua mult mai puţin atmosfera.
Trăim cu speranţa că noul primar, Sorin Oprescu, care a avut o jumătate de an de mandat promiţătoare, va continua ceea ce a fost început de mult şi trebuia terminat tot de mult. Asta înseamă să refuzi să accepţi că sistemul te înfrânge, să nu te dai bătut şi să speri că într-o zi vei trăi mai bine. Aici apare diferenţa principală dintre România noastră şi aproape tot restul lumii civilizate, dacă se poate spune aşa. Ei au, noi încă aşteptăm…
Sursa: 4cars
